Blog

Vitaminele – sunt o categorie de substante strict necesare animalelor superioare,  care nu pot fi sintetizate in organismul lor si care au un rol functional in procesele metabolice.

         Pentru implinirea  tuturor rolurilor functionale ale vitaminelor, organismul omului are nevoie de cantitati foarte mici, dar in mod constant. Altfel, ajung sa se declanseze anumite stari patologice specifice, numite avitaminoze.

                     Vitaminele au structuri chimice foarte variate si din aceasta cauza, ele nu s-au clasificat conform structurii ci s-a stabilit drept criteriu de clasificare o insusire fizica si anume solubilitatea.

        Din punct de vedere al solubilitatii, vitaminele se impart in doua categorii : vitamine hidrosolubile ( cele cu molecule polare, solubile in apa) si vitamine liposolubile ( cele cu molecule apolare, solubile in grasimi ). Prima categorie cuprinde vitaminele din complexul B ( B1, B2 = G,  B3 = PP, B5, B6, B7=H, B9=M, , B12) si vitamina C.  A doua categorie cuprinde vitaminele : A, D, E, K si F.

       Vitaminele hidrosolubile– sunt furnizate organismelor prin alimentatie sau sintetizate de catre bacteriile intestinale. “ Complexul B” este un grup de cel putin 8 vitamine hidrosolubile si care se gasesc impreuna in natura, fiind intr-o stransa inter-relatie functionala. Toate vitaminele din complexul B sunt cofactori in diverse reactii enzimatice, in special ele joaca rol de coenzime in cele mai importante reactii metabolice.

       Vitamina B1 sau Tiamina – se gaseste in mod natural in mazare verde, spanac, ficat, carne de vita, carne de porc, nuci, fistic, soia, boabe intregi de cereale, paine, drojdie si legume. 

       Functia biologica :

• este necesara in cantitati mici pentru un metabolism normal
• este implicat in coordonarea complexa a ciclului Krebs
• este esentiala pentru o  crestere si dezvoltare normala
• contribuie la mentinerea in bune conditii a functiilor inimii, sistemului nervos si a celui digestiv
• doza zilnica minima considerata necesara in cele mai multe tari este de 1,4mg.

      Deficienta sistematica de tiamina poate conduce la o serie de probleme incluzand neurodegenerarea , slabirea si chiar deces.  Lipsa de tiamina poate fi cauzata de malnutritie, alcoolism, o dieta bogata in tiaminaza ( pesti de apa dulce cruzi, crustacee crude, ferigi ) si alimente bogate in factori anti-tiaminici cum ar fi ceaiul, cafeaua, etc.

        Unele dintre cele mai cunoscute boli determinate de deficienta de vitamina B1 sunt beriberi si sindromul Wernicke-Korsakoff.

Proteinele – sunt principii nutritive cu rol plastic , in sensul ca sunt necesare pentru cresterea organismului tanar si mentinerea celui adult. In mod normal, in organism are loc o reinnoire proteica zilnica, in proportie de 1-2% din totalul proteinelor corpului. Importanta si necesitatea prezentei proteinelor in ratii, pentru mentinerea bunei functionari a celulelor din  organism si pentru asigurarea refacerii tesuturilor uzate ( piele, par, unghii), rezulta din faptul ca organismul adult elimina zilnic produse azotate prin urina, saliva, fecale, chiar atunci cand el se afla in stare de inanitie. Deoarece in inanitie produsele azotate eliminate provin din degradarea proteinelor tisulare proprii organismului, se intelege ca este neaparat nevoie ca acesta sa primeasca, odata cu ratia, proteine care sa le inlocuiasca pe cele pierdute. Numai asa organismul se poate mentine in stare de “echilibru azotat.” Un organism se afla in echilibru azotat cand consumul de substante azotate, in special proteine, este acoperit de un aport corespunzator de proteine in ratia alimentara. Necesitatea proteinelor in alimentatie pentru asigurarea sintezei de proteine noi in tesuturi este deosebit de importanta in unele stari fiziologice speciale cum ar fi in gestatie si in lactatie.

       Proteinele, aceste substante organice macromoleculare esentiale vietii, sunt formate din aminoacizi iar acestia reprezinta unitatile structurale de baza si in acelasi timp si produsii finali de digestie. Aminoacizii au un rol metabolic deosebit in organism si unii dintre ei pot fi sintetizati si se numesc aminoacizi neesentiali iar altii nu pot fi produsi de catre organism , necesitand a fi procurati prin alimentatie. Acestia poarta denumirea de aminoacizi esentiali.

      Din cei douazeci de aminoacizi care intra in constitutia proteinelor, opt sunt indispensabili : lizina, triptofanul, treonina, metionina, leucina, izoleucina, valina si fenilalanina. Arginina si histidina sunt numai partial esentiali.

       Majoritatea proteinelor care intra in constitutia hranei cuprind toti aminoacizii esentiali in proportii diferite. Referitor la acest lucru, trebuie facute urmatoarele precizari :

1. cantitatile de aminoacizi esentialidin ratie si proportiile dintre ei trebuie sa fie foarte apropiate de necesarul organismului in acesti aminoacizi
2. daca un aminoacid esential se afla intr-o cantitate foarte mica sau lipseste in ratia proteica, biosinteza proteinelor in organism scade pana la un nivel foarte redus sau chiar inceteaza
3. in anumite alimente unul sau mai multi aminoacizi esentiali se pot gasi in cantitati foarte mici in raport cu altii
4. aminoacidul esential din ratie care se afla in cantitate foarte mica, sau este absent, se numeste aminoacid limitant
5. aminoacidul esential limitant este factorul determinant pentru stabilirea cantitatii si calitatii proteinei utilizata in organism

       Concluzia este ca nu toate proteinele din ratie sunt in masura sa procure toti aminoacizii esentiali si sa acopere nevoile azotate ale organismului, adica sa se transforme in proteine proprii lui. Aceasta insusire se numeste valoare biologica sau metabolica a proteinelor.

        Din acest punct de vedere proteinele se impart in : proteine complete ( din carne, lapte, oua, peste),  proteine partial complete ( gliadina continuta in cereale) si proteine total incomplete ( gelatina si zeina din porumb ).

        Rolul proteinelor in organism – indeplinesc functii multiple. In primul rand au rol structural, intrand in componenta tuturor celulelor si furnizeaza materialul necesar refacerii si cresterii tesuturilor. Proteinele mai intervin in reglarea diferitelor procese metabolice prin intermedoiul biocatalizatorilor in a caror structura intra substante proteice. Reglarea schimburilor hidrice dintre sectorul intra- si extra- vascular se face prin intermediul proteinelor plasmatice. 

         Proteinele au capacitatea de a induce declansarea proceselor imunitare , cu formarea complexului antigen-anticorp si aparitia raspunsului imun.

Lipidele sau grasimile- reprezinta categoria de principii nutritive care constituie o componenta importanta a ratiei alimentare. Necesitatea prezentei lipidelor in ratie rezulta din urmatoarele caracteristici pe care acestea le au : 

• au cea mai “concentrata “ valoare energetica din ratie ( lipidele elibereaza in organism 9,3kcal/g, mai mult decat dublul energiei eliberate de glucide sau proteine, cate 4,1kcal/g)
• se pot consuma in stare uscata ( ca atare) spre deosebire de proteine si polizaharide care nu au gust in stare uscatasi nu pot fi consumate decat dupa o prealabila preparare, de obicei cu apa
• sunt solventi pentru pentru vitaminele liposolubile ( A, D, E, K ) si pentru caroteni ( provitamine A) 
• faciliteaza absorbtia vitaminei D si prin aceasta, a calciului, ajutand in mod indirect la utilizarea calciului de catre organism, in special la fixarea lui in oase si dinti
• contribuie dupa metabolizare in organism, la formarea “lipidelor de depozit”care ajuta la protejarea organelor interne ( inima, ficat , rinichi) si la pastrarea temperaturii constante a corpului
• inlesnesc prelungirea procesului de digestie, incetinind secretiile stomacale ce contin acid clorhidric ( asa apare senzatia de satietate si de ingreunare dupa o masa bogata in grasimi)

          In general lipidele animale au o valoare biologica superioaracelor de origine vegetala deoarece contin mai multe vitamine liposolubile, in special vitaminele A si D. Lipidele de origine animala contin o proportie semnificativ mai mare de acizi saturati iar colesterolul se afla numai in aceasta categorie de lipide. Diferentele de compozitie dintre lipidele animale si vegetale pot avea implicatii importante in starea de sanatate. La cei care consuma multe grasimi animale incidenta obezitatii, cancerului de colon si bolilor de inima este foarte mare.

Se cunoaste faptul ca fumatul si hipertensiunea, impreuna cu nivelul crescut al colesterolului seric, reprezinta un factor de risc important in instalarea si dezvoltarea procesului aterosclerotic.  

          Lipidele se impart in doua categorii : lipide simple ( alcatuite dintr-un alcool si acizi grasi) si lipide complexe ( pe langa acizi grasi si alcooli au in compozitie si componente precum  acidul fosforic, sulful, etc)

           Din categoria lipidelor simple fac parte : trigliceridele ( cele mai raspandite lipide simple din alimentatia umana) , steridele , ceridele si etolidele.

           Lipidele complexe se impart in :  lipide fosforate ( cele mai importante fiind lecitinele , prezente intr-o proportie apreciabila in creier, galbenusul de ou, etc) , cefalinele ( prezente mai ales in creier), sfingomielinele ( prezente in splina, ficat, filete nervoase) si lipide nefosforate. Din ultima categorie fac parte : cerebrozidele ( prezente in substanta nervoasa, splina, rinichi, glande suprarenale, retina), sulfatidele si lipoproteinele ( reprezinta forma de transport plasmatica a lipidelor).

           Acizii grasi sunt compusi cu lanturi de atomi de carbon care difera intre ei prin lungimea lantului si gradul de saturare sau nesaturare. Nicio grasime naturala nu este compusa exclusiv din acizi grasi saturati sau nesaturati. Lipidele in care predomina formele saturate ale acizilor grasi ( grasimi animale) sunt solide la temperatura ambianta, in timp ce lipidele in care cea mai mare parte este reprezentata de acizi grasi nesaturati ( grasimi vegetale) sunt lichide. Toti acizii grasi saturati pot fi sintetizati in organism, spre deosebire de o parte din cei nesaturati, care pot fi procurati numai prin alimentatie. Acestia din urma poarta denumirea de acizi grasi esentiali. Prezenta lor in produsele nutritive confera o valoare biologica mare grasimilor consumate.

          Rolul lipidelor in organism – principalul rol este furnizarea de energie, fiecare gram de grasimi eliberand prin oxidare 9,3 calorii. In perioada dintre mese sau in restrictiile alimentare, energia necesara organismului este furnizata de grasimile depozitate in tesutul adipos.

         Acizii grasi polinesaturati au un rol esential in metabolismul organismului. Principalul rol este profilaxia aterosclerozei si eliminarea colesterolului. De asemenenea, previn imbatranirea precoce, bolile vasculare si reduc numarul radicalilor liberi din organism.

Glucidele- constituie cea mai mare parte din hrana obisnuita a omului . Prezenta obligatorie a acestora in ratia alimentara este data de faptul ca ele sunt principii nutritive energizante prin excelenta. Pot fi usor digerate si absorbite si ajuta la metabolizarea altor categorii de principii nutritive, in special , a lipidelor.

Absenta lor din ratia zilnica poate duce la starea de “cetoza “ si ca urmare apar alte tulburari metabolice grave : pierderi consistente de apa si de anumiti electroliti, degradari excesive de proteine musculare, etc.

Glucidele se impart in : monozaharide, dizaharide si polizaharide.

In ratia obisnuita a omului intra urmatoarele glucide : amidonul ( polizaharid din vegetale), zaharoza ( dizaharid din sfecla de zahar sau trestia de zahar), lactoza ( dizaharid din lapte), glucoza si fructoza ( monozaharide din fructe). In organism, toate aceste glucide se transforma in glucoza

Monozaharidele sunt glucide simple care nu pot fi descompuse in alte molecule de zaharuri si se impart in : trioze, tetroze, pentoze, hexoze si heptoze. Mai des intalnite sunt hexozele si pentozele ( arabinoza si xiloza- din fructe precum mere, pere, cirese ). Dintre hexoze, un rol foarte important in nutritie il au glucoza, fructoza si galactoza.

Dizaharidele sunt zaharuri provenite din combinatia a doua hexoze. Cele mai importante dizaharide naturale sunt : zaharoza ( glucoza +fructoza), maltoza ( se obtine prin hidroliza amidonului) , lactoza ( galactoza+ glucoza) si celubioza ( se obtine prin hidroliza celulozei ).

Polizaharidele sunt compusi formati din pentoze si nu au valoare nutritiva, fiind absorbite si excretate , ca atare. Insa, unele pentoze sunt transformate in organism in glucoza , participand astefel in mod direct la implinirea rolurilor acesteia. Se impart in holozide( glicogen, amidon, celuloza) si heterozide ( pectina, hemiceluloza).

 Amidonul si glicogenul sunt digerabile. Amidonul este alcatuit din amiloza ( prezenta in interiorul grauntelor de amidon)  si amilopectina ( prezenta la exteriorul grauntelui) , reprezentand una dintre sursele energetice importante ale organismelor uman si animal.

Glicogenul contine mai multe lanturi de glucoza , are o configuratie similara cu amilopectina amidonului si se gaseste stocat in ficat si in muschi.

Celuloza este polizaharidul cel mai raspandit in natura, intrand in alcatuirea peretilor celulelor plantelor. Rolul sau este mecanic, nefiind degradata in organismul uman.

Hemicelulozele pot fi partial descompuse si utilizate de catre organism . Se gasesc in pere, piersici, dovlecei, morcovi, sfecla, etc.

Pectinele sunt intalnite in peretele celular al plantelor terestre.

Rolul glucidelor – rol structural ( participa la alcatuirea membranelor celulare, a tesutului nervos si conjunctiv, a hormonilor, anticorpilor, etc) si rol energetic ( hidratii de carbon reprezinta principala sursa a organismului, acoperind mai mult de jumatate din necesarul sau caloric).