Category Archives: Principii nutritive

Lipidele sau grasimile- reprezinta categoria de principii nutritive care constituie o componenta importanta a ratiei alimentare. Necesitatea prezentei lipidelor in ratie rezulta din urmatoarele caracteristici pe care acestea le au : 

• au cea mai “concentrata “ valoare energetica din ratie ( lipidele elibereaza in organism 9,3kcal/g, mai mult decat dublul energiei eliberate de glucide sau proteine, cate 4,1kcal/g)
• se pot consuma in stare uscata ( ca atare) spre deosebire de proteine si polizaharide care nu au gust in stare uscatasi nu pot fi consumate decat dupa o prealabila preparare, de obicei cu apa
• sunt solventi pentru pentru vitaminele liposolubile ( A, D, E, K ) si pentru caroteni ( provitamine A) 
• faciliteaza absorbtia vitaminei D si prin aceasta, a calciului, ajutand in mod indirect la utilizarea calciului de catre organism, in special la fixarea lui in oase si dinti
• contribuie dupa metabolizare in organism, la formarea “lipidelor de depozit”care ajuta la protejarea organelor interne ( inima, ficat , rinichi) si la pastrarea temperaturii constante a corpului
• inlesnesc prelungirea procesului de digestie, incetinind secretiile stomacale ce contin acid clorhidric ( asa apare senzatia de satietate si de ingreunare dupa o masa bogata in grasimi)

          In general lipidele animale au o valoare biologica superioaracelor de origine vegetala deoarece contin mai multe vitamine liposolubile, in special vitaminele A si D. Lipidele de origine animala contin o proportie semnificativ mai mare de acizi saturati iar colesterolul se afla numai in aceasta categorie de lipide. Diferentele de compozitie dintre lipidele animale si vegetale pot avea implicatii importante in starea de sanatate. La cei care consuma multe grasimi animale incidenta obezitatii, cancerului de colon si bolilor de inima este foarte mare.

Se cunoaste faptul ca fumatul si hipertensiunea, impreuna cu nivelul crescut al colesterolului seric, reprezinta un factor de risc important in instalarea si dezvoltarea procesului aterosclerotic.  

          Lipidele se impart in doua categorii : lipide simple ( alcatuite dintr-un alcool si acizi grasi) si lipide complexe ( pe langa acizi grasi si alcooli au in compozitie si componente precum  acidul fosforic, sulful, etc)

           Din categoria lipidelor simple fac parte : trigliceridele ( cele mai raspandite lipide simple din alimentatia umana) , steridele , ceridele si etolidele.

           Lipidele complexe se impart in :  lipide fosforate ( cele mai importante fiind lecitinele , prezente intr-o proportie apreciabila in creier, galbenusul de ou, etc) , cefalinele ( prezente mai ales in creier), sfingomielinele ( prezente in splina, ficat, filete nervoase) si lipide nefosforate. Din ultima categorie fac parte : cerebrozidele ( prezente in substanta nervoasa, splina, rinichi, glande suprarenale, retina), sulfatidele si lipoproteinele ( reprezinta forma de transport plasmatica a lipidelor).

           Acizii grasi sunt compusi cu lanturi de atomi de carbon care difera intre ei prin lungimea lantului si gradul de saturare sau nesaturare. Nicio grasime naturala nu este compusa exclusiv din acizi grasi saturati sau nesaturati. Lipidele in care predomina formele saturate ale acizilor grasi ( grasimi animale) sunt solide la temperatura ambianta, in timp ce lipidele in care cea mai mare parte este reprezentata de acizi grasi nesaturati ( grasimi vegetale) sunt lichide. Toti acizii grasi saturati pot fi sintetizati in organism, spre deosebire de o parte din cei nesaturati, care pot fi procurati numai prin alimentatie. Acestia din urma poarta denumirea de acizi grasi esentiali. Prezenta lor in produsele nutritive confera o valoare biologica mare grasimilor consumate.

          Rolul lipidelor in organism – principalul rol este furnizarea de energie, fiecare gram de grasimi eliberand prin oxidare 9,3 calorii. In perioada dintre mese sau in restrictiile alimentare, energia necesara organismului este furnizata de grasimile depozitate in tesutul adipos.

         Acizii grasi polinesaturati au un rol esential in metabolismul organismului. Principalul rol este profilaxia aterosclerozei si eliminarea colesterolului. De asemenenea, previn imbatranirea precoce, bolile vasculare si reduc numarul radicalilor liberi din organism.

Glucidele- constituie cea mai mare parte din hrana obisnuita a omului . Prezenta obligatorie a acestora in ratia alimentara este data de faptul ca ele sunt principii nutritive energizante prin excelenta. Pot fi usor digerate si absorbite si ajuta la metabolizarea altor categorii de principii nutritive, in special , a lipidelor.

Absenta lor din ratia zilnica poate duce la starea de “cetoza “ si ca urmare apar alte tulburari metabolice grave : pierderi consistente de apa si de anumiti electroliti, degradari excesive de proteine musculare, etc.

Glucidele se impart in : monozaharide, dizaharide si polizaharide.

In ratia obisnuita a omului intra urmatoarele glucide : amidonul ( polizaharid din vegetale), zaharoza ( dizaharid din sfecla de zahar sau trestia de zahar), lactoza ( dizaharid din lapte), glucoza si fructoza ( monozaharide din fructe). In organism, toate aceste glucide se transforma in glucoza

Monozaharidele sunt glucide simple care nu pot fi descompuse in alte molecule de zaharuri si se impart in : trioze, tetroze, pentoze, hexoze si heptoze. Mai des intalnite sunt hexozele si pentozele ( arabinoza si xiloza- din fructe precum mere, pere, cirese ). Dintre hexoze, un rol foarte important in nutritie il au glucoza, fructoza si galactoza.

Dizaharidele sunt zaharuri provenite din combinatia a doua hexoze. Cele mai importante dizaharide naturale sunt : zaharoza ( glucoza +fructoza), maltoza ( se obtine prin hidroliza amidonului) , lactoza ( galactoza+ glucoza) si celubioza ( se obtine prin hidroliza celulozei ).

Polizaharidele sunt compusi formati din pentoze si nu au valoare nutritiva, fiind absorbite si excretate , ca atare. Insa, unele pentoze sunt transformate in organism in glucoza , participand astefel in mod direct la implinirea rolurilor acesteia. Se impart in holozide( glicogen, amidon, celuloza) si heterozide ( pectina, hemiceluloza).

 Amidonul si glicogenul sunt digerabile. Amidonul este alcatuit din amiloza ( prezenta in interiorul grauntelor de amidon)  si amilopectina ( prezenta la exteriorul grauntelui) , reprezentand una dintre sursele energetice importante ale organismelor uman si animal.

Glicogenul contine mai multe lanturi de glucoza , are o configuratie similara cu amilopectina amidonului si se gaseste stocat in ficat si in muschi.

Celuloza este polizaharidul cel mai raspandit in natura, intrand in alcatuirea peretilor celulelor plantelor. Rolul sau este mecanic, nefiind degradata in organismul uman.

Hemicelulozele pot fi partial descompuse si utilizate de catre organism . Se gasesc in pere, piersici, dovlecei, morcovi, sfecla, etc.

Pectinele sunt intalnite in peretele celular al plantelor terestre.

Rolul glucidelor – rol structural ( participa la alcatuirea membranelor celulare, a tesutului nervos si conjunctiv, a hormonilor, anticorpilor, etc) si rol energetic ( hidratii de carbon reprezinta principala sursa a organismului, acoperind mai mult de jumatate din necesarul sau caloric).