Category Archives: Principii nutritive

       Vitamina B17 sau Amigdalina – este o vitamina mai putin cunoscuta, folosita cu foarte mult timp in urma de catre egipteni si locuitorii Chinei Antice iar numele de amigdalina se datoreaza faptului ca era extrasa din migdalele amare. Elixirurile preparate pe baza amigdalinei erau utilizate pentru mentinerea sanatatii, avand un puternic efect detoxifiant. Mai tarziu, amigdalina a fost folosita de greci si romani in scopuri terapeutice.

     Pentru prima data , amigdalina a fost izolata de doi chimisti francezi iar in anul 1950 iar  Dr. Ernest Krebs Jr.(biochimist) ,a izolat, din nou  o substanta pe care a considerat-o vitamina, numind-o B17.

     Ca structura chimica, vitamina B17 este o combinatie a doua molecule de glucoza, una de benzaldehida si una de acid cianhidric, iar in retetele medicale amigdalina e cunoscuta sub numele de nitrilozida.

     Amigdalina poate fi periculoasa atunci cand e administrata pe cale orala, putand fi letala in cantitati mari, datorita faptului ca interactioneaza cu unele enzime ( glucozidaza) prezente in intestinul subtire sau in unele alimente, rezultand acidul cianhidric.

    Nitrilozidele se gasesc in peste 1200 de plante, in special in seminte. Cea mai mare cantitate de de amigdalina se gaseste in miezul samburilor de caise, apoi migdale, macadamia, mei, hrisca. Mai poate fi gasita in : porumb, seminte de in,seminte de mustar, in scoarta de malin, sorg, ierburi, piersici, prune, in semintele de mere, pere, lamaie, cirese, struguri si gutuilor.

     Amigdalina este continuta si de leguminoase precum : fasolea de camp, fasolea alba, fasole lima, mazare; de legume precum : conopida, varza,  broccoli, cartofi dulci cassava, salata verde, spanac, ceapa, vinete, ridiche.

      Dupa cum am precizat mai sus, samburii de caise contin cea mai mare cantitate de amigdalina. Cantitatea recomandata este de doar 8-9 samburi pe zi deoarece, in cantitate mai mare pot deveni toxici pentru organism. Consumul de antibiotice, alcoolul si cafeaua reduc foarte mult actiunile amigdalinei in organism.

      Conform specialistilor, carenta de vitamina B17 poate cauza depresie , insomnie, anorexie, oboseala si uscaciunea pielii. De asemenea, excesul poate duce la intoxicatii.

       Dozele recomandate sunt : pentru copii 50-100 mg/zi si pentru adulti 50-200 mg/zi.

Vitamina B12 sau Ciancobalamina – implineste rol de vitamina antipernicioasa pentru om si este factor de crestere pentru microorganisme. Nu poate fi produsa de plante si animale , ci doar bacteriile au sistemul enzimatic necesar pentru a o produce. Poarta indicele 12 fiind considerata al 12-lea produs izolat din complexul B. Numele de “ciancobalamina”este datorat constitutiei sale chimice deoarece contine in molecula o grupare cian si un ion de cobalt.

       Vitamina B 12 – este din punct de vedere chimic, cea mai complexa vitamina si este formata dintr-un nucleu porfirinic similar cu cel al hemului, clorofilei si citocromului.

      Pentru om, sursele naturale de vitamina B 12 sunt : carnea ( ficatul, crustaceele, de vita, de porc, mielul, pasari de curte), pestele, lactatele ( lapte, branza, iaurt), oule.

      Functia biologica :

• rol cheie in functionarea creierului, sistemului nervos
• este implicata in formarea globulelor rosii , in reglarea AND-ului si producerea de energie
• contribuie la sinteza acizilor grasi
• stimuleaza activitatea tractului intestinal
• este utilizata pentru regenerarea acidului folic
• doze recomandate : sugari de la 0-6 luni 0,4 micrograme/zi; bebelusi ( 7-12 luni) 0,5 micrograme/zi; copii ( 1-3 ani) 0,9 micrograme/zi; copii ( 4-8 ani) 1,2 micrograme/zi; copii( 9-13 ani) 1,8 micrograme/zi; adolescenti peste 14  2,4 micrograme/zi; adulti 2-3 micrograme/zi; femei insarcinate 2,6 micrograme/zi; femeile care alapteaza 2,8 micrograme/zi

     Deficienta de vitamina B12 – poate determina deteriorari severe si ireversibile, in special la nivelul creierului si sistemului nervos. La nivele usor scazute apar urmatoarele simptome -oboseala, depresie, memorie slaba,tulburari de respiratie, paloare, tahicardie. Alte simptome care pot aparea datorate deficientei de vitamina B12 sunt mania si psihoza.

     Principala boala grava determinata de deficienta de vitamina B12 este boala Birmer sau anemia pernicioasa. Aceasta se caracterizeaza printr-o triada de simptome :

• anemie megaloblastica
• simptome gastrointestinale
• simptome neurologice

Fiecare dintre aceste simptome se poate manifesta singura sau impreuna cu celelalte. Pe parcursul bolii apar: iritabilitate, probleme de concentrare, stare depresiva, complexul parafrenie.

Vitamina B9 sau vitamina M sau Acidul folic – reprezinta vitamina hidrosolubila B9, care este esentiala pentru numeroase functii ale organismului animal, de la sinteza nucleotidelor la remetilarea homocisteinei. Este foarte importanta in procesul de diviziune rapida celulara si de crestere.

      Acidul folic se gaseste in : legume frunzoase ( salata, spanac ,etc), nap verde, sparanghel, broccoli, conopida, fasole uscata, mazare uscata,linte,  seminte de floarea soarelui, fructe, unele cereale, galbenus de ou, ficat.

     Functia biologica :

• are rol de transportor al unor entitati cuprinzand cate un atom de carbon si care sunt folosite in multe biosinteze
• contribuie la producerea AND-ului si ARN-ului
• este necesar pentru producerea si mentinerea noilor celule, mai ales in perioadele cu diviziune rapida celulara, cum sunt cele de sarcina si din copilarie
• alaturi de vitamina B6 si B12 participa la mentinerea nivelului de homocisteina
• previne aparitia malformatiilor ( spina bifida)
• necesarul zilnic de folat este de 400 micrograme pentru persoane peste 19 ani; 600 micrograme pentru femeile insarcinate; 500 micrograme pentru femeile care alapteaza

      Deficienta de acid folic -se manifesta prin : lipsa apetitului, pierdere in greutate, slabiciune, cefalee, limba inflamata si dureroasa, gingivita, probleme de crestere, palpitatii, irascibilitate, comportament dezordonat.

     Deficienta la sugari si copii determina incetinirea cresterii iar la adulti un semn de deficienta avansata este anemia( macrocitara, megaloblastica).

    In cazul gravidelor ( mai ales in primele 4 saptamani) deficienta de acid folic conduce la defecte in canalele neurale, afectand embrionii .

    Cunoscandu-se implicatiile pe care le poate produce deficienta de acid folic, in unele tari dezvoltate fortificarea cu acid folic este obligatorie. Astfel, in SUA, Australia, Noua Zeelanda, Canada, Marea Britanie, Maroc , tarile de vest europene si in unele tari ex-sovietice s-a introdus acidul folic in produse cum sunt painea si faina.

      Vitamina B7 sau Vitamina H sau Biotina – este un micronutrient apartinand complexului B vitaminic ; este vitamina pentru om si animalele superioare iar pentru drojdii, ciuperci si bacterii este factor de crestere.

       Sursele bogate in biotina sunt : ficatul, rinichiul, scoicile, somonul, homarul, lactatele, drojdia, conopida, pieptul de pui.

      Functia biologica :

• participa in mod constant la metabolismul lipidelor , formarea si degradarea oxidativa a acizilor grasi
• participa la metabolismul glucidelor, carboxilarea acidului piruvic pentru formarea acidului oxalacetic
• de asemenea intervine si in alte reactii importante care necesita fixarea dioxidului de carbon pe unii metaboliti , functionand cu rol de coenzima
• ia parte la reactii de carboxilare
• intervine in replicarea si transcrierea ADN-ului
• contribuie la mentinerea nivelului normal de glucide in sange
• ca si doza zilnica, specialistii recomanda intre 12-100mcg biotina pe zi ;in caz de deficit se poate administra si o doza de 10mg/zi ; recomandarea pentru femeile insarcinate 30mcg/zi iar cele care alapteaza 35mcg/zi ; pentru bebelusii pana la 12 luni  7mcg/zi, pentru copiii de 1-3 ani 8 mcg/zi, pentru copiii intre 4-8 ani 12 mcg/zi, pentru copiii intre 9-13 ani 20 mcg/zi si 25 mcg pentru adolescentii de 14-18 ani

     Deficienta de vitamina B7 – este destul de rar intalnita, deoarece sursele alimentare care contin biotina sunt numeroase iar necesarul este asigurat si de sinteza ei de catre bacteriile intestinale. Totusi, deficienta de biotina fara tratament poate duce la moarte. Mai frecvent intalnim aceasta deficienta la persoanele care sufera de diabet tip 2.

   Una dintre situatiile deficitului de biotina apare cand se consuma excesiv de mult albus de ou crud pentru mai mult timp. Acesta contine o proteina, avidina, care leaga puternic biotina intr-un complex ireversibil, care este eliminat din organism prin fecale. Prin fierbere avidina este denaturata si complexul nu se mai poate forma.

   In deficitul de vitamina B7 recunoastem urmatoarele simptome :  piele uscata, dermatita seboreica, infectii fungice, eruptii eritematoase, alopecie. Netratata, lipsa biotinei conduce la o simptomatologie mai severa, incluzand depresia,, somnolenta, apatie, dureri musculare generale, hiperestezii si parestezii.

     Specialistii recomanda ca administrarea biotinei sa se faca pe cale orala ca sa fie eficienta ci nu aplicata la nivelul tegumentelor. 

     Vitamina B 6 sau Piridoxina – este un complex de trei derivati chimici, solubili in apa ai piridinei ( piridoxina, piridoxal si piridoxamina) , sensibili la lumina si rezistenti la caldura si la procesul de oxidare.

      Pe langa aceste forme exista si formele fosforilate ale acestora ( piridoxin 5-fosfat, piridoxal 5-fosfat, piridoxamin 5-fosfat, acid 4-piridoxic )

     Vitamina B6 este larg distribuita in alimente, atat in forma libera, cat si legata. Surse de vitamina B6 sunt : carnea, produse din grane intregi, fasole boabe,  drojdia de bere, lactate, oua, legume, nuci. Dintre plante cele mai bune surse sunt : cartofii, mango, avocado, bananele.

      Functia biologica :

• este esentiala pentru metabolismul proteinelor, grasimilor, carbohidratilor si este cofactor in multe reactii din metabolismul aminoacizilor
• este implicata in reactiile de eliberare a glucozei din glicogen, realizarea unor neurotransmitatori, hormoni, hemoglobina si anticorpi
• are rol in procesul de crestere ( piridoxina este necesara pentru dezvoltare corespunzatoare a creierului, nervilor, pielii, etc)
• necesarul zilnic de vitamina variaza cu varsta si dozele medii recomandate sunt : pentru sugari intre 0-6 luni de 0,3mg/zi, sugari intre 7-12 luni de 0,6mg/zi, copii intre 1-3 ani de 1,0mg/zi, copii intre4-6 ani de 1,1 mg/zi, copii intre 7-10 ani de 1,4 mg/zi, barbati peste 15 ani de 2,0 mg/zi, femei intre 11-14 ani de 1,4 mg/zi, femei intre 15-18 ani de 1,5 mg/zi, femei peste 19 ani de 1,6 mg/zi, femei insarcinate de 2,2 mg/zi, in lactatie de 2,1 mg/zi
• dozele recomandate variaza usor in functie de tara si institutia in care se aplica

      Deficienta de vitamina B6 – cea severa, este destul de rara, dar deficienta medie este destul de obisnuita.

       Sunt cateva situatii in care deficienta de vitamina B6 poate aparea : in dieta vegetariana , absorbtie slaba datorita unor probleme la nivelul tractului gastrointestinal ( de exemplu alcoolismul ) , boli genetice, medicamente care o pot inactiva ( hidrolazina, penicilina ) sau anticonceptionale. De regula deficienta de vitamina B6 apare impreuna cu deficienta altor vitamine din complexul B . 

        Sindromul clasic al lipsei vitaminei B6 este dermatita seboreica asemanatoare unei eruptii, atrofia glotei cu ulceratie, conjunctivita, intertrigo, anemie , pierderea in greutate si simptome neurologice ca somnolenta, confuzie, irascibilitate, neuropatie.